Pe scurt: compostul se face din resturi vegetale și din materiale uscate, amestecate în straturi, umezite moderat și aerisite periodic. Pui resturi de legume, coji de fructe, frunze și carton, iar eviți carnea, peștele, lactatele, grăsimile și plantele bolnave, pentru că atrag dăunători sau produc mirosuri.
Compostul este modul în care natura transformă frunzele și resturile în pământ fertil, iar tu poți imita procesul într-un colț de grădină sau într-un container. Rezultatul îmbunătățește solul din răsadnițe, din ghivece și din straturile de legume.
Ce se descompune și cum
Compostul este rezultatul descompunerii materiei organice de către microorganisme, viermi și ciuperci, într-un mediu cu aer, umiditate și căldură. Pentru ca procesul să meargă bine, ai nevoie de un amestec echilibrat de materiale bogate în azot, numite „verzi”, și materiale bogate în carbon, numite „brune”. Dacă lipsește unul dintre ele, grămada fie miroase, fie se descompune foarte lent.
Ce pui în compost
Materialele potrivite se împart în două grupe:
- verzi: resturi de legume și fructe, zaț de cafea, ceai, iarbă proaspăt cosită, resturi de plante de grădină;
- brune: frunze uscate, paie, rumeguș natural, carton și hârtie simplă, ruptă mărunt, coji de ouă zdrobite;
- în cantități mici: coji de citrice și ceapă, care se descompun mai greu.
Taie sau rupe materialele în bucăți mici, pentru că se descompun mai repede.
Ce eviți
Unele resturi nu se potrivesc într-un compost de casă. Carnea, peștele, oasele, lactatele și grăsimile atrag rozătoare și produc mirosuri puternice. Excrementele animalelor de companie pot conține paraziți și nu se pun în compost pentru legume. Evită și plantele bolnave sau cu semințe de buruieni, care pot supraviețui și se răspândesc apoi în grădină, precum și hârtia lucioasă, cenușa de la cărbune sau lemn tratat. Cât despre lemnul vopsit, nu are ce căuta acolo.
Cum faci amestecul
Un raport simplu, ușor de ținut minte, este de aproximativ una-două părți de material brun la o parte de material verde, ca volum. Așază materialele în straturi alternante și amestecă-le din când în când cu o furcă. Umezeala potrivită este cea a unui burete stors: dacă grămada e prea uscată, stropește-o ușor, iar dacă e prea umedă și miroase, adaugă frunze uscate sau carton și aerisește-o. Mai multe sfaturi pentru grădină și pentru casă găsești în secțiunea casă și grădină.
Cât durează și cum știi că e gata
Durata depinde de vreme, de dimensiunea grămezii și de cât de des o întorci, de obicei de la câteva luni la un an. Compostul este gata când are culoarea închisă, textura sfărâmicioasă și miros de pământ de pădure, iar resturile inițiale nu se mai recunosc. Poți să-l cerni și să îl folosești la ghivece, la straturi ridicate sau ca strat subțire în jurul plantelor. În faza de maturare, lasă-l în pace câteva săptămâni, fără să mai adaugi resturi proaspete.
Probleme frecvente
Un miros neplăcut de amoniac arată prea mult material verde, deci adaugă material brun și amestecă. Un miros de ouă stricate vine de la lipsa aerului, caz în care întorci grămada. Dacă apar muște mici, acoperă resturile proaspete cu un strat de frunze sau de pământ. Dacă grămada nu se încălzește și pare inertă, probabil lipsesc umezeala sau azotul. Pentru alte idei elegante de amenajare a casei și a grădinii poți vizita și raritatisifrumuseti.ro.
Întrebări frecvente
Poate compostul să miroasă urât?
Un compost echilibrat miroase a pământ. Mirosurile neplăcute arată un dezechilibru ușor de corectat cu material uscat și aer.
Am nevoie de curte ca să fac compost?
Nu neapărat. Există containere și lăzi de compost pentru balcon sau terasă, la dimensiuni mici, dar necesită mai multă atenție la umezeală.
Pot pune hârtie în compost?
Da, hârtia simplă și cartonul, rupte mărunt, fără tipar colorat lucios sau tratamente speciale.
Cu puțină răbdare, resturile din bucătărie ajung să hrănească plantele, iar gunoiul tău devine o resursă.

